Ethereum și standardul ERC20

Vedem această abreviere peste tot în spațiul blockchain și nu putem să evităm orice are de a face cu Ethereum, a doua cea mai mare și importantă criptomonedă după Bitcoin. Mulți spun că va deveni mai mare decât Bitcoin, dar până vedem acest lucru putem observa clar că e unul din părinții sistemului crypto, nu doar în ce privește moneda în sine și valoarea ei cât mai ales toate beneficiile aduse ecosistemului și rețelelor descentralizate de-a lungul timpului. Pentru a înțelege mai bine ce este cu ERC20 este nevoie de o mică prezentare pe scurt a istoriei ETH. 

Scurt istoric al Ethereum

Ethereum a început să aibă un white paper complet încă din 2013, conceput de programatorul Vitalik Buterin împreună cu Gavin Wood, Charles Hoskinson și alții, în 2014 a avut loc strângerea de fonduri iar rețeaua cu criptomoneda cu același nume a fost oficial live în iulie 2015. Odată cu apariția Bitcoin câțiva ani mai devreme oamenii s-au întrebat cum putem extinde utilitatea rețelei și a criptomonedelor în afara ariei prevăzută la BTC. Vitalik a văzut în blockchainurile următoare o posibilitate fără precedent de a utiliza rețeaua pentru aplicații descentralizate, contracte inteligente și o întreagă cryptosferă utilă pentru o sumedenie de lucruri de care avem nevoie zi de zi. Astfel a apărut o versiune de blockchain cu gaz, virtual machine, cu un eveniment DAO care a avut loc până în 2016. Unul din cele mai importante momente îl reprezintă 2017 când a apărut standardul ERC20. 

Ce este ERC20? 

În mod esențial, criptomonedele pe Ethereum nu mai sunt simple monede, ci pot reprezenta orice – vouchere, bilete, tot felul de active financiare sau monede, cu ajutorul contractelor inteligente. Astfel s-a creat în 2015 standardul ERC20, cu un set de reguli pe care monedele fungibile (adică cele care pot fi schimbate una pentru alta, spre deosebire de NFT-uri care sunt non fungibile și reprezintă piese de artă, cărți de identitate sau documente) emise pe Ethereum trebuie să le îndeplinească în mod obligatoriu. Abrevierea vine de la Ethereum Request for Comments. Acest set de reguli permite ca monedele să facă parte din ecosistemul Ethereum și permite o libertate mai mare dezvoltatorilor și programatorilor în ce privește funcționalitățile pe care aceste active le pot avea. Pe lângă asta, standardul permite monedelor să interacționeze mult mai simplu unele cu altele, chiar dacă nu sunt aceleași perechi. Există o interoperabilitate mult mai mare între monedele emise pe ERC20 datorită modului în care se pot accesa datele din fiecare.

Cum funcționează? 

Standardul ERC20 însumează câteva funcții de codare, printre care: ofertă totală, balanță, alocare, transfer, aprobare și transferul dinspre. Prin acestea înțelegem că monedele conforme cu ERC20 au niște praguri de stocare, acordare, limite în legătură cu cantitatea de monede în circulație, sau legate de modul în care se aprobă transferurile și retragerile. Ideea din spate este o garanție, un mod de a ne asigura că monedele respective vor funcționa așa cum trebuie pe Ethereum. 

Aceste funcții de codare sunt și ele împărțite în categorii – getters, evenimente sau funcții. Getters sunt primele 3 menționate mai sus care se referă la cantitatea de monede existente în piață, deținute de un cont și câte monede se pot cheltui. Evenimentele și funcțiile sunt foarte similare între ele, în sensul că transferul și aprobarea au loc, se întâmplă, moment în care sunt catalogate drept funcții, după care evenimentele au loc când acțiunea s-a produs. Pe lângă ERC20 mai există și ERC721, standardul pentru active non fungibile și ERC1155 pentru monede multiple.

De ce avem nevoie de acest standard și cu ce ajută? 

Cu ajutorul standardului ERC20 se pot crea multe aplicații descentralizate iar monedele sunt mult mai simplu de trimis între conturi, de transferat pe aplicații și oferă per total o arie mai mare de posibilități decât am avea fără acest set. Existența unui protocol standard pe care îl putem urma a și făcut crearea și implementarea monedelor mult mai simplă. Putem folosi monedele spre exemplu atât pe o piață deschisă NFT cât și pe alte aplicații, le putem stoca în portofele digitale precum MetaMask sau MyEtherWallet iar standardul este prezent pentru multe dintre criptomonedele foarte cunoscute de care auzim des, printre care: USDC, Shiba Inu, THETA, Chainlink sau chiar Bitcoin împachetat WBTC. Tehnologia blockchain este încă la început și programatorii lucrează intens la dezvoltarea sa cât și la modurile prin care putem facilita toate acțiunile de care am avea nevoie pe rețelele descentralizate.